LIBERTATEA DE RELIGIE IN R. MOLDOVA
(Expunere informativa)

1.Libertatea de religie in actele normative

a) Documentele internationale

         Dupa proclamarea independentei (Declaratia despre independenta adoptata de Parlamentul R.Moldova din 27 august, 1991) R. Moldova a aderat la un sir de documente internationale (universale si regionale) in care este inscrisa si libertatea religioasa, componenta esentiala a libertatii de constiinta.Cale mai importante dintre acestea sint:

1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului  din 1948, - data aderarii – 28 iulie 1990;

2. Conventia internationala cu privire la drepturile copilului  din 1989 – in vigoare pentru R. Moldova de la 25.02.1993

3. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice din1966 – in vigoare de la 26.04.93.

4. Conventia europeana pentru protectia Drepturilor Omului si libertatilor fundamentale din 1950, - in vigoare de la 12.09.1997.

5. Documentul final al Reuniunii din 1986 de la Viena a reprezentantilor statelor participante la CSCE, - data aderarii – 10.09.1991.

6. Carta de la Paris pentru o noua Europa din 1990, - in vigoare de la 10.09.1991.

         Prin ratificarea documentelor internationale mentionate, adaptarea in linii mari a legislatiei interne la principiile dreptului international si stipularea printr-o norma de drept constitutuional (alin.2, art.4 Constitutia R. Moldova) a preponderentei  normelor dreptului international fata de normele de drept intern, in cazul neconcordantei dintre acestea, in R. Moldova s-a creat pina acum un cadru juridic pertinent pentru exercitarea dreptului la libertatea de religie, care este insa perfectibil

b) Actele normative de drept intern    

         In legislatia R.Moldova organizatiile de cetateni asociati in temeiul unitatii de credinta intr-o divinitate si in vederea exercitatii riturilor si ceremoniilor legate de aceasta credinta sind denumite “culte religioase”.Celelalte organizatii cu caracter total sau partial religios sint denumite “asociatii”, “fundatii”, “intreprinderi” si “institutii”.

         Primul act normativ, care a proclamat si reglementat, dupa dobindirea independentei, libertatea de religie si de asociere in vederea exercitarii cultului a fost Legea despre culte nr. 979-XII din 24.03.1992.Aceasta lege  a inlaturat restrictiile si limitarile care caracterizau legislatia sovietica privind “organizatiile religioase”, proclamind libertatea de constiinta si de religie; dreptul de a profesa in mod liber propria credinta religioasa in orice forma, individual sau asociat, de a raspindi aceasta credinta, de a exercita in particular sau public cultul (art.1), a proclamat libertatea organizarii si functionarii cultelor (art. 9); libertatea activitatii si ceremoniilor religioase (art. 33); libertatea invatamintului religios (art.40).

         Legea a infiintat institutia recunoasterii cultelor religioase de catre stat (art. 14, 15) atribuind Guvernului functia de recunoastere si aprobare a statutelor cultelor Dupa aprobarea statutului prin hotarire de guvern cultul religios recunoscut devine persoana juridica (art. 24).Partile componente ale cultelor, intreprinderile si institutiile infiintate

de ele, dobindesc personalitate juridica dupa inregistrarea lor de Serviciul de Stat pentru problemele Cultelor de pe linga Guvernul R.Moldova.Procedura inregistrarii este reglementata prin Regulamentul provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor, aprobat prin Hotarirea Guvernului R.Moldova nr. 758 din 13 octombrie, !994.

         Legislatia actuala reflecta caracterul de tranzitie al legislatiei R. Moldova de la sistemul sovietic ideologizat la un sistem de legi adaptat la principiile legislatiei internationale.Acest fapt il dovedeste existenta in legislatie a unor principii si norme juridice de origine sovietica, ca, de pilda,“separarea cultelor de stat” sau “separarea bisericii de scoala”imbinat cu intreaga sau aproape intreaga paleta de drepturi si libertati religioase.

2.Norme juridice de garantare si protectie a libertatii religioase

           Documentele internationale aplicabile in R. Moldova, Constitutia R. Moldova, legislatia despre culte, cea de procedura civila, contraventii administrative si penala cuprind suficiente prevederi care ofera posibilitatea protejarii drepturilor religioase. Fara sa  le amintim pe cele cuprinse in documentele internationale si Constitutia R. Moldova pentru faptul ca sint mai accesibile,  vom mentiona sumar doar normele si procedurile cuprinse in celelalte acte normative. Legea despre culte stabileste in art. 49 ca:”Orice act care incalca drepturile consfintite prin prezenta lege si exercitate in limitele stabilite de aceasta, poate fi atacat pe cale judiciara.”

         Legea privind inaintarea petitiilor, nr.190-XIII din 19.07.1994 reglementeaza conditiile si procedura de exercitare a dreptului de petitionare, inclusiv dreptul de atac in instanta judecatoreasca a deciziei luate in urma examinarii petitiei.

         Iar Codul de procedura civila al R. Moldova reglementeaza prin Capitolul 24 (art.,art. 235-238.2) procedura depunerii si examinarii in instantele judecatoresti competente a plingerilor impotriva “actelor nelegale ale organelor administratiei publice si persoanelor cu functii de raspundere”.Depunerii plingerilor trebuie sa preceada contestarea actelor nelegale la organul sau persoana cu functie de raspundere ierarhic superioara.

         Din 09.12.1994 Codul cu privire la contraventiile contraventii administrative declara drept contraventii (art. 200) si sanctioneaza administrativ urmatoarele acte, savirsite atit de cetateni cit si de functionari publici:

  • constringerea de a practica sau de a nu practica exercitiul religios al unui sau altui cult, de a contribui sau de a nu contribui la cheltuielile vreunui cult;
  • Intoleranta confesionala manifestata prin acte care stinjenesc liberul exercitiu al unui cult recunoscut;
  • exercitarea, in numele unui cult inregistrat sau neinregistrat, fie in nume propriu, a unor practici si ritualuri, care contravin legilor in vigoare;
  • organizarea de partide politice dupa criteriu confesional;
  • angajarea cetatenilor straini pentru activitati religioase, precum si exercitarea unor activitati si ritualuri religioase de catre cetateni straini fara acordul autoritatilor de stat;
  • divulgarea tainei marturisirii de catre un slujitor al cultelor.

         Savirsirea acestor fapte se sanctioneaza cu amenda, care poate varia intre 18 si 450 lei, dupa caz, iar cetatenii straini  pot fi si expulzati din tara.

Pentru savirsirea repetata a acestor acte, contravenientul mai poate fi supus si arestului administrativ pe o durata de pina la 30 de zile.

         Prin Legea nr.    Din           a fost declarat contravenţie prozelitismul religios care este definit ca

         Codul penal al R. Moldova incrimineaza si sanctioneaza urmatoarele fapte:

  • incalcarea legilor si  a regulilor cu privire la separarea bisericii de stat si a scolii de biserica (art. 142);
  • organizarea sau conducerea unui grup, a carui activitate, desfasurata sub forma de propovaduire a credintelor religioase si de indeplinire a riturilor relogioase, este insotita fie de cauzarea  unei daune sanatatii cetatenilor, fie de alte atentate la persoana sau la drepturile lor sau este insotita de instigarea cetatenilor la refuzul de a participa la activitatea obsteasca ori la indeplinirea obligatiunilor cetatenesti (art. 143);
  • participarea intensa la activitatea grupului indicat mai sus si propaganda sistematica indreptata spre savirsirea faptelor indicate mai sus (alin. 2, art.143);
  • impiedicarea exercitarii riturilor religioase, daca ele nu tulbura ordinea publica si nu sant insotite de atentate la drepturile cetatenilor (art. 144).

         Faptele enumarate se sanctioneaza, dupa caz, cu citeva feluri de pedepse: mustrare publica; amenda de pina la 1080 lei; munca corectionala de la un an pina la doi ani;privatiune de libertate de pina la 5 ani de zile, cu sau fara confiscarea averii.

         Dispozitiile Codului penal privind infractiunile care atenteaza la libertatea de religie n-au fost adaptate la principiile dreptului international si ale noii legislatii despre culte a R. Moldova si sint, de fapt, cele de sorginte sovietica.

         Orice cetatean caruia ii sint lezate drepturile religioase prin actiuni care intrunesc elementele unei contraventii sau infractiuni, poate sesiza organele de politie pentru constatarea prin proces-verbal al faptului contraventiei si examinarea ulterioara a cazului la instanta judecatoreasca competenta teritorial sau pentru pornirea unei actiuni penale impotriva infractorului. 

3. Respectarea in practica a libertatii de religie

         Dupa adoptarea Legii despre culte, Guvernul R. Moldova a recunoscut si a acordat personalitate juridica urmatoarelor culte:

1. Cultul Penticostal, Uniunea Crestinilor de credinta Evanghelica, recunoscut prin Hotarirea Guvernului, H.G. nr. 46 din 08.02.1993;

2. Cultul adventist de ziua a saptea, Uniunea de Conferinte a Adventistilor de ziua a saptea, H.G. nr. 447 din 22.07.1993;

3. Biserica Ortodoxa din Moldova sau Mitropolia Moldovei a Patriarhiei Ruse, recunoscuta prin Hotarirea Guvernului R. Moldova nr.719 din 17.11.1993;

4. Cultul Baha’i, H.G. nr. 367 din 31.05.1994;

5. Comunitatea religioasa presbiteriana“ Biserica Pacii din or. Chisinau”, H.G. nr. 407 din 09 06 1994;

6. Societatea Constiintei Krisna din R. Moldova, H.G. nr. 499 din 13 07 1994;

7. Biserica adventista de ziua a saptea, Miscarea de reformatiune, H. G. nr. 524 din 19.07.94;

8. Cultul Crestin Romano-Catolic, Administratura Apostolica, H.G. nr. 523 din 19.07.94;

9. Organizatia religioasa a martorilor lui Iehova din R. Moldova, H.G. nr. 558 din 27 07 1994;

10. Biserica Nouapostolica din R.Moldova, H.G. nr. 951 din 27.12.1994;

11. Cultul Crestin Evanghelist Baptist, Uniunea bisericilor crestine Evanghelist Baptiste, H.G. nr.272 din 02.05.1995;

12. Uniunea Comunitatilor Crestinilor Spirituali Molocani din R. Moldova, H.G. nr. 567 din 11 08 1995;

13. Cultul Crestin Ortodox Rus de rit Vechi, Eparhia de Chisinau a Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, H.G. 598 din 28.08.1995;

14. Cultul Crestin Armeano-Gregorian, Parohia Sfintei Nascatoare de Dumnezeu a Bisericii Armeano-Apostolice , H.G. 804 din 05.12.1995;

15. Cultul Mozaic, Federatia comunitatilor evreiesti, H.G. nr. 805 din 05.12.1995;

16. Biserica Biblica din R. Moldova, H.G. nr. 164 din 24 02 1997;

17. Biserica Ultimului Testament din R. Moldova, H.G. nr. 165 din 24 02 1997;

18. Uniunea Bisericii Crestine Libere (Cultul Harismatic) din R. Moldova, H.G. nr. 464 din 17 05 1997;

19. Uniunea Comunitatilor Everilor Mesianici din R. Moldova, H.G. nr. 822 din 01 09 1997.

 

Guvernul R. Moldova a inregistrat pina in prezent statutele urmatoarelor asociatii cu caracter religios, care activeaza pe teritoriul R. Moldova:

            1. Societatea cultural-bisericeasca “Mitropolitul Varlaam”, H.G. nr. 395 din 25 06 93;

            2. Fundatia Crestina de binefacere “Dragostea lui Dumnezeu in actiune”, H.G. nr. 426 din 14 07 1993;

            3. Filiala organizatiei religioase si de culturalizare “Agudat Israel” din R. Moldova, H.G. nr. 715 din 16 11 1993;

            4. Misiunea crestina “Betesda” din R. Moldova, H.G. nr. 783 din 16 12 1993;

            5. Misiunea crestina de binefacere si caritate “CANAAN” din R. Moldova, H.G. nr. 501 din 15 07 1994;

            6. Societatea crestina misionara “Semanatorul” din R. Moldova, H.G. nr. 780 din 26.10. 1994;

            7. Socitatea  misionara “Vestea Buna”, H.G. nr. 597 din 28 08 1995;

            8. Misiunea crestina pentru inchisori din R. Moldova, H.G.nr. 70 din 07 02 1996;

            9. Organizatia crestina “Viata Noua” din R. Moldova, H.G. nr. 12. 08 1997;

            10. Societatea interconfesionala a medicilor-crestini “Emanuil” din R. Moldova, H.G. nr. 221 din 27 02 1998;

            11. Misiunea crestina de binefacere “Armata salvarii” din R. Moldova, H.G. nr. 1020 din 05 10 1998.

            Legea despre culte interzice prozelitismul religios (alineat 3, art 1), care semnifica o garantie a libertatii de constiinta si religie si este o norma de protectie impotriva abuzurilor savirsite la exercitarea dreptului de a raspindi credinta religioasa. In R.Moldova se inregistreaza frecvent cazuri de prozelitism (relatari in presa) practicat de reprezentanti ai unor culte protestante si neoprotestante. (in special de credinciosii Organizatiei religioase a martorilor lui Iehova) fata de credinciosii cultelor traditionale (in special ai Cultului Crestin-Ortodox). Prozelitismul religios este practicat in cele mai diverse metode:

  • acostari in strada a cetatenilor si initierea unor discutii cu copiii, adolescentii, studentii si chiar persoane mature;
  • vizite inopinate la domiciliu;
  • vizite in scoli si a altor institutii de invatamint;
  • oferirea diferitor mijloace financiare si materiale;
  • propunerea insistenta a literaturii, a casetelor audio si video cu continut religios si istoric in ceea ce priveste activitatea cultului lor in diferite localitati si centre religioase din lume etc.

Toate aceste actiuni sint intreprinse in scopul schimbarii continutului constiintei religioase a celor vizati si adaptarea acestora la ideile si convingerile celor care fac prozelitism.

4.Cazul Mitropolia Basarabiei

         Un caz unic il constituie cel al Mitropoliei Ortodoxe a Basarabiei, care activeaza fara a fi recunoscuta de stat.Inca in anul 1992, o parte a clerului si credinciosilor din cadrul Eparhie Chisinaului si a Moldovei a Patriarhiei Ruse (actualmente Biserica Ortodoxa din Moldova sau Mitropolia Moldovei a Patriarhiei  Ruse), in virtutea libertatii de constiinta si religie si a dreptului de asociere pasnica, s-au asociat si au reactivat Mitropolia Ortodoxa a Basarabiei, sub jurisdictia Patriarhiei Romane. Tot atunci, acest cult religios a solicitat Guvernului R. Moldova recunoasterea, insa, pentru motive neprevazute de legislatia R. Moldova, Guvernul n-a recunoscut pina in prezent acest cult.

         In prezent Mitropolia Basarabiei intruneste intre 800 de mii si un milion de persoane dintre care aproximativ 178 sint clerici, organizati in circa 64 de parohii si 58 de filii, are trei comunitati Ucraina, cite o comunitate in Lituania, Letonia si Estonia, doua comunitati in Federatia Rusa.

         In perioada de sapte ani care au trecut de la data reactivarii Mitropoliei Basarabiei, unii clerici si mireni ai Mitropoliei au fost si sint persecutati si intimidati pina in prezent pentru convingerile lor religioase (cazuri relatate in mass-media) de catre reprezentanti ai organelor puterii de stat si de catre reprezentanti ai clerului Mitropoliei Moldovei a Patriarhiei Ruse. Cel mai des au loc cazuri de intimidare in momentele cind o comunitate de credinciosi sau un cleric declara faptul ca au trecut intentioneaza sa treaca sub jurisdictia Mitropoliei Basarabiei.

         In raportul secretarului Mitropoliei Basarabiei Alexandru Magola, prezentat in cadrul Seminarului International „Libertatea de gindire, constiinta si religie in R.Moldova“  care a avut loc la Chisinau, la 15-16 mai 1998, au fost facute publice circa 30 de cazuri de intimidare si persecutare a mirenilor si clericilor Mitropoliei Basarabiei. Persecutiile si intimidarile au loc prin:

  • amenintari cu rafuiala fizica si omorul;
  • atentate cu grenade;
  • batai;
  • arestari abuzive;
  • actiuni in justitie de evacuare din biserici;
  • actiuni in justitie de demolare a bisericilor;
  • interdictii de a ofisia slujbe;
  • obligarea comisarilor de politie de a lua masuri politienesti cu cei care parasesc jurisdictia Patriarhiei Moscove;
  • ocuparea cu forta a bisericilor Mitropoliei Basarabiei, de catre grupuri de oameni (politisti, preoti ai Mitropoliei Moldovei etc.) inarmati cu bite, topoare, arme de foc s.a.

         In anul 1996 Mitropolia Basarabiei a actionat in justitie Guvernul R. Moldova. Cauza s-a judecat in instante judecatoresti de diferit grad si a ajuns la Curtea de Apel a R. Moldova, care la 19 august, 1997 a recunoscut prin hotarire judecatoreasca, ca drepturile religioase ale cetatenilor asociati in Mitropolia Basarabiei au fost lezate si a obligat Guvernul R. Moldova sa recunoasca acest cult religios. Ulterior, Curtea Suprema de Justitie a anulat prin hotarirea din 9 decembrie, 1997 hotarirea Curtii de Apel.

Actualmente, cazul Mitropolia Basarabiei impotriva Guvernului R. Moldova se afla pe rol la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

5. Concluzii

Se poate constata, ca in Republica Moldova in general:

  • exista un cadru juridic suficient pentru exercitarea dreptului la libertatea de religie inclusiv si libertatea de exercitare a cultului cu toate, ca in unele privinte acest cadru juridic poate fi perfectionat;
  • In plan practic este asigurata exercitarea dreptului la libertatea de religie pentru toate cultele religioase, asociatiile si fundatiile cu caracter religios, cu exceptia cultului religios – Mitropolia Crestina Ortodoxa a Basarabiei, si cu exceptia existentei fenomenului “prozelitism religios abuziv”, manifestare care lezeaza libertatea de religie a celor supusi prozelitismului.

Literatura utilizata:

1. Libertatea de gindire, constiinta si religie in R.Moldova, Comitetul Helsinky pentru Drepturile Omului din R.Moldova, Chisinau, 1999;

2. Drepturile Omului in republica Moldova, Garuda-Art, Chisinau, 1998;

3. Drepturile Omului, Victor Luncan, Victor Duculescu, Vol. I-II, Bucuresiti, 1993;

4. Legea privind inaintarea petitiilor, Monitorul Oficial, nr.4, 08.09.1994;

5. Codul de procedura civila al R.moldova, Chisinau, 1997;

6. Codul cu privire la contraventiile administrative al R.moldova, Chisinau, 1997;

7. Codul penal al R.Moldova, Chisinau, 1994.


 Despre SR | Activitati | Procedura DSR | Refugium | Statistica | Studii | Parteneri | Adresa